Dincolo de perdeaua de lume din primul rand, asteapta un microfon in semi-intuneric. Toti asteapta, nestiind la ce sa se astepte. Intra ei, si zambete sincere nu inceteaza sa apara pe fata fiecaruia. Au visat la momentul asta de mult. In cazul meu, de un an. Senzatia de dor, in loc sa se anuleze, se accentueaza. Mi-era dor si cu ei pe scena. Pentru un moment, am inchis ochii, lasandu-ma inundata de vocea lui..sau de emotia din ea, mai precis. Imi doream sa am sfori de care sa trag, sa lungesc fiecare...