Majoritatea discului este liniar si se incadreaza undeva in acel acel folk rock a la Kate Nash. Care poate nici n-ar fi atat de enervant daca n-ar fi cantat de mii de Lena . Carevasazica pe langa muzica de duzina care si-a pierdut orice urma de credibilitate, avem parte de o voce nici prea prea, nici foarte foarte, care ataca probleme de dragoste si inevitabil ranile pe care o provoaca aceasta. Iar in ceea ce priveste titlul, se prea poate ca tanara artista sa fi vazut casetofoane...
Alte posturi despre: Kate